Iubesc oamenii veseli, oamenii care iti zambesc fara sa aiba un motiv anume, oamenii care stralucesc si intr-o zi ploioasa de toamna. Oamenii care nu pun raul inainte si pentru orice problema ei gasesc o solutie cu zambet. Sunt oameni de care avem nevoie in viata noastra, macar si din cand in cand. Sunt oameni care rezoneaza cu acel copil din tine care asteapta latent printre rutina zilei de azi si planul de maine. Asteapta acel moment din viata ta cand ai sa lasi la o parte grijile si ai sa te bucuri de viata simpla, The Little Things.
Copilul din mine este foarte activ. Mic, verde, cu urechile lungi si ochii portocalii, topaie si canta Life is Like a Flower de Ace of Base si I’m Like a Bird de Nelly Furtado. Copilul din mine se entuziasmeaza repede chiar si la cele mai marunte lucruri, cum ar fi un maidanez care stie sa dea hifive sau un copac inflorit mai devreme decat ceilalti. Copilul din mine se opreste pe strada sa admire un porumbel cum aduna paie pentru cuib.
Uneori, se manifeste si acustic: chitaie, fluiera, scoate sunetel ciudate – si de cele mai multe ori ascutite – sau canta. E el cam afon, dar asta nu conteaza.
Copilul din mine s-a nascut din multa imaginatie si imi tine treaza buna dispozitie. Mama spunea ca “e suparat numai acela care vrea cu tot dinadinsul sa fie suparat”. Si asa e. Stii cat de ushor e sa-ti schimbi starea de spirit? E nevoie doar de putina ratiune si un zambet. Poate nu-ti rezolva problemele, dar in mod sigur le face mai ushor de suportat.
Copilul din mine e in mine. Il cheama Ziggfry. Si stie sa se bucure de soare, de nori, de frunze, ii place sa admire arhitectura cladirilor in drumul meu spre facultate si uneori, cand ramane fara energie, priveste masinile si incearca sa-si imagineze ce tip de persoane sunt la volan, de unde vin si unde merg, ce stil de viata au, pe cine suna la telefon sau la ce se gandesc in momentul in care conduc.
Copilul din mine se uita si acum la desene animate. Japoneze. Anime. Ii place si arta muzicala: asculta foarte multe genuri de muzica si are o bogata cultura muzicala. Ii place si frumosul – fotografii, obiecte de arta, inovatii, culori. Ii plac si filmele. Deja stie sa recunoasca daca un film e de calitate sau nu dupa coloana sonora si stilul regizoral.
Si inca ceva: copilul din mine e un mare critic – in sensul pozitiv. Stie sa observe frumosul si miciile detalii care te coloreaza, recunoaste o fapta buna si o tine minte si intotdeauna acorda o a doua sansa. Si daca, totusi, nimic nu iese in evidenta, atunci el stie sa faca din ceva banal un ‘ceva’ exceptional. Pentru ca stie sa se bucure de lucrurile cele mai marute. Si asta conteaza.
Copilului din mine ii place viata.
